Continentul necunoscut

de Horaţiu Damian

Există canale şi canale de You Tube. Celui de care va fi vorba i-aş da o decoraţie. Ba l-aş propune şi pentru statutul de monument al UNESCO.

Internetul poate fi peştera comorilor sau groapa de gunoi. Depinde ce faci din el. În cazul de faţă pot spune că avem o bijuterie. Adaug, citând-o pe mama lui Napoleon: numai să dureze.

Canalul despre care va fi vorba poate fi accesat aici.

Că iniţiatorul său se numeşte Fabris, Fabrice, Fabriţius sau altcumva, nu are importanţă. Ce face e unic: ne conduce în lumea muzicii tradiţionale româneşti. Aceea de dinainte de mutilarea cauzată prin Cântarea României sau alde Ion Dolănescu, Tezaurul Folcloric și compania.

Singura contribuţie artistică românească, într-adevăr originală o reprezintă arta ţărănească. Sculptură, pictură, literatură (mai mult orală), dans, muzică, ba chiar teatru ritual. Din sonorităţile tracice, la care s-au adăugat cele ale melting pot-ului roman şi ale succesivelor valuri de imigraţie care au străbătut teritoriul nostru s-a format un ocean, un continent. O Atlantidă, la fel de necunoscută şi exotică pentru românii de azi ca sora ei din scrierile lui Platon.

Pe canalul intitulat Romanian Folklore Channel, al numitului Fabr1s, veţi descoperi sonorităţi stranii, pe care nu le-aţi fi crezut ale noastre. Veţi descoperi moştenirea spirituală pe care Ardealul, Moldova şi Ţara Românească le-au lăsat nouă, blazaţilor urmaşi de azi. Hore în grumaz din Oaş care îţi amintesc de muzica teatrului japonez Noh. Sau imnuri funerare ciudate de prin Oltenia şi Banatul de munte, pe care just le-a apropiat un antropolog de Cărţile Tibetane ale Morţilor. Minunatele şi necunoscutele colinde din Ialomiţa şi Dobrogea stau foarte bine alături de sunetele buciumului bucovinean. Eleganta muzică de dans din Sălaj intră în contrast cu sălbaticele ritmuri ale melodiilor din Roşia de Bihor.

Nu pot epuiza toată bogăţia strânsă aici. Până acum, institutele de folclor stăteau cu fundul pe bogăţiile lor sonore, până azi inaccesibile eventualilor interesaţi. Fabr1s înlătură această lipsă.

E foarte uşor să critici Internetul. Dar e clar, ca în cazul de faţă, că poţi găsi în el tezaure culturale la care altădată doar visai, ori pur şi simplu nu aveai habar de ele. Totul e ce şi cum cauţi.

Explorare plăcută!

Foto: © Andron Ioniţă- Sfetnicii lui Decebal (fragment)- bătrânii din Racşa în biserică la slujba de duminică, 1939.