Gladiatorii ecologici

Virtus Antiqua site

de Horaţiu Damian

Trupa Virtus Antiqua s-a format în 2010. Misiunea: promovarea virtuţilor antice. Deviza: „învăţând despre trecut, înţelegem prezentul”. Obiectul de activitate: luptele de gladiatori, spre desfătarea celor care privesc. Până aici nici o deosebite faţă de colegii lor de-acum două milenii. Dar trăim, totuşi, în secolul XXI, şi ca atare, activităţile gladiatorilor noştri se diversifică: prezentări în şcoli, tabere de vară, activităţi educative, team-building cu specific roman (:), spectacole la diverse festivaluri şi sărbători, teatru de umbre pentru preşcolari (premiera cu Perseu şi Meduza pe 2 iunie a.c.) etc.

Ave Buffalo Bill

Reenactment sau retrăirea istoriei constituie o formă de învăţare şi cunoaştere a trecutului. Curiosul intră, pe cât posibil, în pielea unui trăitor dintr-o perioadă istorică dată, îmbracă hainele epocii, foloseşte tehnologia vremurilor apuse, pe scurt, trăieşte un interval temporal mai scurt sau mai lung, după dorinţă, urmând canoanele acelor timpuri. Dacă vreţi, e un mod de a înţelege mai bine un ev revolut şi, în acelaşi timp, una din puţinele forme de călătorie în timp accesibile astăzi.

Reconstituirile istorice au o tradiţie îndelungată. Încă romanii recreau în amfiteatre episoade ale trecutului istoric sau mitologic. De-a lungul epocilor alegoriile, teatrul de mistere sau de miracole au rămas la modă. În prezent, în Europa funcţionează o serie de trupe (mai ales cu specific roman), în timp ce în SUA sunt răspândite, de peste 100 de ani, reconstituirile din istoria cuceririi Vestului (vezi trupa lui Buffalo Bill) sau a Războiului Civil. În Iran o asemenea reconstituire pe scară mare s-a desfăşurat în 1971, cu ocazia încoronării Şahului Persiei. La noi, reenactments au avut loc la încoronarea lui Mihai I-ul, ca să nu mai vorbim despre ceremoniile din 1980, prilejuite de aniversarea a 2050 de ani de la „înfiinţarea statului centralizat dac sub Burebista”.

Remuneratio est mater et pater. Noster

„La Virtus Antiqua retrăim existenţa unei şcoli de gladiatori, pe care am intitulat-o Ludus Memni- Şcoala lui Memnius”, spune secretara asociaţiei, istoricul şi muzeograful Ana Maria Gruia, care joacă şi un rol aparte :=> în reconstituire. La Centrul Virtus Antiqua de pe strada Gen. Dragalina nr. 85, amatorii de vitejii la bustul gol pot învăţa tehnici de luptă din vechime, ritualul jocurilor de gladiatori, ţinuta diferiţilor actanţi ai acestor manifestări. Altfel e când simţi greutatea armurii, când înţelegi prin ce treceau anticii în arenă când soarele încingea metalul căştilor. Şcoala dispune de ţinute specifice unor thrax, secutor, provocator sau raetiarius– fiecare reprezentând un stil gladiatoricesc aparte. Compania permanentă numără oameni de la care te-ai aştepta să vină la asemenea activităţi- un instructor de arte marţiale, elevi şi studenţi- dar şi un broker de asigurări sau o paşnică (?) ceramistă. Ei au făcut legământ să lupte curat, ba chiar de-a dreptul ecologic, fără lovituri sub centură, şi cu limitarea sângelui vărsat la cel mult câteva picături, și acelea din greşeală.

Gladiatorilor le datorăm un cuvânt extrem de iubit: remuneraţie. Spectacolele de gladiatori se numeau munera. Munerarius era cel care-l plătea pe lanista-conducătorul şcolii de gladiatori, pentru a organiza un astfel de joc. De unde remuneratio– plata pentru asemenea spectacole. Ceea ce înseamnă că salariaţii de azi sunt urmaşii sclavilor gladiatori de altădată. Încât expresia „sclavie salarială” are mai multă relevanţă decât s-ar putea crede.

Novitates tabloides

Virtus Antiqua este unica trupă de gladiatori din România. Mai există câteva specializate pe soldaţi romani, respectiv daci. De asemenea funcţionează şi o trupă de reenactment profilată pe Primul Război Mondial. De curând aceasta a suferit un accident grav la un spectacol (detonarea prematură a unei încărcături explozive).

Printre planurile de viitor se numără construirea unui parc istoric, cu amfiteatru şi villa romana, poate şi cu o pensiune şi restaurant. Aici ar putea funcţiona o şcoală de arheologie experimentală- axată pe producerea artefactelor antice după tehnologiile şi modelele originale. S-ar putea organiza tabere, spectacole, participanţii ar putea trăi 1-2 săptămâni după modul de viaţă al celor vechi. Şi dacii ar fi toleraţi, pentru că, deşi cam ’oţi şi jmecheri, vând bine şi sunt buni pentru marketing. Aşa că pensiunea ar număra şi câteva case dacice. Tot un plan de viitor constituie înfiinţarea unei subunităţi de legionari romani (cel mult 10 soldaţi, adică un contubernium; şi aşa ar mânca prea mult).

Pentru doritori, există un site, şi câteva publicaţii online: una serioasă, De antiquitate, şi alta glossy, Novitates Culmavenses– inspirată din tabloidul antic Acta Diurna.

Foto: © Virtus Antiqua

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *